Organizația Salvați Copiii a început în toamna anului 2023 o campanie împotriva pariurilor sportive și a jocurilor de noroc. În apropierea sălilor și a reclamelor caselor de pariuri au fost atârnate prelate pe care scria „Joacă, nu jocuri”.
Într-un interviu pentru Libertatea, Gabriela Alexandrescu, directoarea executivă a sucursalei din România a organizației Salvați Copiii, a vorbit despre nevoia de a proteja copiii de efectele păcănelelor și pariurilor, despre propunerile pe care organizația le-a făcut Parlamentului pentru două legi aflate acum în așteptare și despre modele legislative care reglementează industria în diverse țări din Europa.
Imaginea cu farfuria și tacâmurile face referire la o campanie pornită de streamerul Faiăr (Silviu Istrate) în direcția influencerilor care nu-și marchează publicitatea la jocurile de noroc sau pariuri.
În cadrul mișcării care a luat amploare, Faiăr și-a îndemnat comunitatea de urmăritori să comenteze cu emojiul „🍽️”, simbolizând „foamea”, la diverse postări sau intervenții filmate ale influencerilor români care promovează industria jocurilor de noroc.
În 2023, un tânăr român s-a autoincendiat din cauza datoriilor adunate la păcănele. Rapoartele semnalează mulți alți adulți care s-au sinucis în România din motive similare.
Propunerile Salvați Copiii pentru două proiecte de lege
Organizația Salvați Copiii a solicitat Parlamentului, în februarie 2024, să includă mai multe propuneri în două legi menite să clarifice și să restrângă drepturile de reclamă și de funcționare a caselor de pariuri sau de jocuri de noroc, printre care:
Orice formă de comunicare comercială audiovizuală, în presa scrisă, în mediul online, în serviciile cinematografice ori prin serviciile de telefonie, inclusiv cele realizate în spații publice exterioare ori interioare, care au drept scop promovarea jocurilor de noroc, a pariurilor pentru evenimentele sportive ori a spațiilor destinate acestora, să fie interzisă, și nu doar în audiovizual, între 6.00 și 23.00, ca acum, și a reglementărilor afișelor publicitare outdoor.
Licența de organizare a jocurilor de noroc să se acorde în funcție de numărul de locuitori, astfel încât să existe cel mult un punct de lucru la 40.000 de locuitori. Acum fiind posibil la 20.000 de locuitori.
Modificarea de la 18 la 21 de ani a persoanelor definite ca participanți la jocurile de noroc, iar accesul minorilor și tinerilor de până la 21 de ani în locațiile specializate pentru desfășurarea jocurilor de noroc și participarea acestora la orice tip de joc de noroc să fie interzise.
Organizația menționează un termen de implementare de doi ani, timp în care entitățile care beneficiază de sponsorizări ale companiilor de pariuri și jocuri de noroc să găsească alternative.
Salvați Copiii avertiza anul trecut că nu s-au mai făcut studii despre dependența jocurilor de noroc din 2019. Tot anul trecut, a fost inițiată și o petiție Declic, semnată de aproape 200.000 de cetățeni, în vederea interzicerii complete a reclamelor la jocurile de noroc și pariuri.
Petiția a fost ignorată până acum în aceeași măsură cu cele opt proiecte de lege din comisiile de specialitate din Parlament. Acestea sunt menite să reglementeze și să restrângă cadrul de funcționare permisiv al păcănelelor și caselor de pariuri. Iată lista proiectelor, puse laolaltă de Europa Liberă:
Noiembrie 2022:
Fără păcănele lângă școli, parcuri, spitale – inițiat de Diana Stoica, Filip Havârneanu, Sebastian Cernic (USR): aprobat de Senat, în Comisii la Camera Deputaților.
Interzicerea publicității la jocurile de noroc în audiovizual și pe străzi – inițiat de Adrian Cozma (PNL): aprobat în martie 2023 de Senat, cu amendamente care l-au modificat drastic; în Comisii la Camera Deputaților.
Decembrie 2022
Fără reclame stradale la păcănele (USR): respins de Senat, trimis la Camera Deputaților.
Martie 2023
Fără păcănele la parterul blocurilor, lângă alte săli de jocuri și la sate (USR) – respins de Senat, trimis la Camera Deputaților.
Fără păcănele care răsar peste noapte (USR), trimis la Senat.
Aprilie 2023
Scoaterea sălilor de jocuri la marginea orașelor, la cel mult 50 de metri de limita localităților, nu mai aproape de 300 m de școli, parcuri, spitale, inițiat de Alfred Simonis (PSD), adoptat de Senat în 5 septembrie 2023, în Comisii la Camera Deputaților.
Mai 2023
Nu poți fi și controlor, și jucător în același timp (USR) – respins de Senat; un articol identic cu cel din proiect a fost inclus în Ordonanța Guvernului din octombrie 2023.
Disclaimer la reclamele la jocuri de noroc, după modelul aplicat la țigări (USR) – adoptat de Senat în 26 octombrie, trimis la Camera Deputaților.
O ordonanță de urgență adoptată în octombrie 2023 mărește totuși taxele pe care firmele de pariuri le plătesc, 70% din contribuții ajungând la bugetul statului. Sumele obținute ar urma să fie folosite pentru combaterea dependenței de jocurile de noroc.
Dintre aceste opt proiecte, prioritatea social-democraților de săptămâna trecută a fost scoaterea aparatelor de jocuri de noroc în afara localităților cu 15.000 de locuitori și micșorarea panourilor publicitare outdoor la jocurile de noroc la 35 de metri, lege promulgată ulterior de Iohannis.
7 din 10 copii văd reclame stradale la pariuri sau păcănele, 14% recunosc că joacă
O cercetare Salvați Copiii din noiembrie 2023 arată că:
14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani;
40% dintre ei au prieteni implicați în astfel de activități;
7 din 10 copii spun că au văzut reclame stradale;
11% dintre ei urmăresc influenceri online care promovează astfel de activități;
1 din 10 copii trăiește în familii în care cel puțin un părinte/un frate/o soră mai mare joacă constant jocuri de noroc pe bani;
10% dintre copii se simt încurajați de prieteni să participe la jocuri de noroc;
22% dintre băieți participă la aceste activități. În rândul fetelor, procentul este de 9%.
Libertatea: În urma solicitării din februarie, zilele trecute ați fost chemată la o discuție la Camera Deputaților. Cum a decurs întâlnirea și cu ce concluzii s-a încheiat, ce pași vor urma?Gabriela Alexandrescu: Întâlnirea a avut loc cu domnul președinte Alfred Simonis, al Camerei Deputaților, și cu cei doi lideri de grupuri politice, PNL – domnul Gabriel Andronache și PSD – domnul Ciprian Șerban.
Discuția a fost foarte deschisă și pozitivă. Ne-am bucurat că una din propunerile noastre, cea referitoare la neacordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc în localitățile cu mai puțin de 10.000 de locuitori, s-a adoptat. Acum sunt sub 15.000, ceea ce e și mai bine.
Dar încă rămân în vigoare și am discutat despre interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală, în presa scrisă și în mediul online, în toate mediile, de fapt, pentru a nu ajunge publicitatea asta în atenția copiilor.
Apoi, noi am mai propus să se stabilească proximitatea locațiilor destinate jocurilor de noroc față de unitățile de învățământ la 300 de metri, dar și față de alte spații destinate copiilor și adolescenților, de exemplu, locuri de joacă, cluburi sportive sau terenuri de sport. Și credem că aceasta poate fi ușor adoptată, din ce am simțit eu în discuția noastră.
Apoi am mai propus să se ridice limita de vârstă la 21 de ani în privința accesării jocurilor de noroc. S-ar putea ca și aceasta să fie adoptată cu proxima ocazie. Avem dubii însă că se va introduce interdicția oricăror forme de comunicare comercială.
– Având în vedere explozia de reclame de acum, pare, într-adevăr, greu.– Da, aici avem dubii. I-am rugat și am pledat măcar pentru o interzicere graduală. Pentru că, totuși, în urma cercetării pe care am făcut-o în noiembrie anul trecut, majoritatea copiilor văd reclame stradale pentru jocuri de noroc.
Și-am mai propus încă o dată să fie foarte clar specificat faptul că cei care lucrează în sălile de jocuri trebuie să legitimeze persoanele care intră în aceste săli. Mulți invocă faptul că nu au autoritatea să ceară buletinele, astfel încât și persoane sub 18 ani, copii, au acces în săli de jocuri. Și atunci ar trebui să fie foarte clar menționat lucrul acesta.
Nu trebuie să uităm totuși că dependența de jocurile de noroc este calificată de Organizația Mondială a Sănătății ca afecțiune medicală și este introdusă în categoria bolilor psihice grave încă din 1975.
Gabriela Alexandrescu, președinta Organizației Salvați Copiii România:
Să nu uităm că foarte mulți adulți cad în patima acestei dependențe, așa că pentru copii e și mai grav, și mai nesănătos.
Să nu uităm că și pentru familie sunt niște costuri foarte mari – pentru familia copilului sau familia celui care are o dependență. Că pentru societate sunt costuri foarte mari și poate statul se mai gândește la ceea ce am mai propus la întâlnirea pe care am avut-o, și anume programe de prevenire.
Pentru că, din punctul de vedere al prevenirii, nu se face nimic. De câțiva ani avem impresia că toată țara e un cazinou. Că este o țară a jocurilor de noroc, a pariurilor. Și e foarte ușor pentru copii să fie atrași și să creadă că asta e normalitatea, mai ales când mai și au în jurul lor persoane care joacă sau membri din familie ori presiunea grupului.
– Care au fost reacțiile demnitarilor din Camera Deputaților?– Dânșii au înțeles foarte bine ceea ce le-am trimis, erau foarte deschiși și și-ar fi dorit, desigur, să le facem pe toate. Numai că sunt anumite piedici sau anumite persoane din Parlamentul nostru care nu înțeleg la fel lucrurile astea.
Ceea ce am simțit mai clar că poate fi adoptat e propunerea legată de extinderea categoriilor de spații față de care se impune distanța de 300 de metri, ridicarea limitei de vârstă la 21 de ani și obligativitatea legitimării persoanelor care intră în spațiile de joc. N-am clarificat încă, dar înțeleg că este deschidere, ca măcar gradual să se limiteze publicitatea la jocurile de noroc, dar nu am toate detaliile aici. Urmează să vedem ce propunere au și dânșii. Urma să existe o discuție comună, PSD-PNL, apoi să reluăm discuția pe comunicare.
– S-a impus și un soi de calendar? De când ar începe discuțiile, ca să vedem ce alte proiecte urmează să se adopte?– Cred că vor să vadă și impactul acestei legi – de a scoate jocurile de noroc în afara localităților cu 15.000 de locuitori, pentru că este important să vezi cum se va aplica și ce efecte vor fi. Și cred că după sărbătorile de Paște putem relua discuțiile pe comunicare.
– Credeți că va avea câștig de cauză propunerea de interzicere a oricărei forme de publicitate?– Un studiu realizat în Suedia în urmă cu șase ani, unde reglementările privind publicitatea sunt mult mai stricte decât la noi, arăta că totalul costurilor societale ale jocurilor de noroc depășește veniturile fiscale generate de ele.
Mai precis, costurile pentru intervenții, prevenire și reabilitarea dependenților de jocuri de noroc sunt mult mai mari decât ceea ce se strânge la bugetul statului. Sunt pierderi individuale, de familie, dar și ale societății.
Familia, pe de o parte, face datorii, ipotecări, pierde economiile. Pe de altă parte, statul înregistrează daune economice, pentru că omul nu mai este plătitor de taxe. Ai nevoie de spitalizare, de recuperare. E foarte costisitor un om care nu mai poate trăi pe propriile picioare, el și familia lui.
Și atunci, sigur că la noi se discută de banii care ajung la bugetul statului, de oamenii care sunt angajați în industria aceasta. Dar totuși, niciun stat din Uniunea Europeană nu are o legislație așa permisivă cum avem noi.
În ultimii ani, în Uniunea Europeană a existat un mare interes pentru limitarea efectelor negative ale jocurilor de noroc, în special cele care vizează copiii și tinerii. Și au făcut foarte multe modificări legislative. În țări ca Italia, Olanda, Belgia, Letonia, peste tot s-a limitat publicitatea la jocurile de noroc, s-a mărit vârsta pentru accesul la cazinouri, jocuri de noroc.
<strong>De exemplu, în Belgia și Estonia, accesul se face la 21 de ani. În Grecia – la 23. În Portugalia – la 25. Ucraina are o legislație mai bună. Și Republica Moldova are o lege inovatoare. Niciun organism al Uniunii Europene nu a considerat că aceste legislații ar fi excesive. </strong>
În Belgia, la fel, se va interzice de la 1 ianuarie 2025 publicitatea de acest gen pe stadioane. Uniunea Europeană și țările de aici iau măsuri drastice pentru a proteja copiii, tinerii, oamenii.
– Ce șanse credeți că avem să ne apropiem de astfel de legislații? – Dacă ar exista voință politică, probabil că ar fi mai ușor. Ați văzut și cu reglementarea tutunului ce greu a fost.
Pentru că atunci când e vorba de bani, văd că românii sunt foarte sensibili sau foarte doritori să mai închidă ochii asupra efectelor negative produse de anumiți actori ai industriei
Dar cred cu tărie că nu trebuie să ne lăsăm. Cel puțin, Salvați Copiii va urmări și va continua discuțiile acestea la nivelul Camerei Deputaților, totuși cameră decizională.
Și cred că toți trebuie să facem un lobby puternic pentru protecția copiilor noștri. Cred că trebuie să informăm copiii și să dezvoltăm în continuare în școli programe de informare, de prevenire și de educație pentru sănătate. Inclusiv să le vorbim de dependența de jocurile de noroc ca despre orice altă dependență, precum cea de droguri.
Cred că trebuie să ne mobilizăm, să facem campanii și solicitări, ca picătura chinezească. Trebuie să analizăm, să venim cu argumente, să punem probabil această problematică și la nivel european. Vom evidenția că statul român încă nu-și apără copiii de publicitatea periculoasă la jocurile de noroc.
– În urma campaniei „Joacă, nu jocuri”, după poziționarea unei prelate în apropierea unei case de pariuri, firma și-a mutat locația. Care considerați că este efectul acțiunilor de protest? – În primul rând, a avut un impact foarte bun asupra tinerilor. Am avut campania în licee și au fost foarte cooperanți, s-au implicat, au creat lanțuri umane, au atras atenția asupra necesității de a îndepărta aceste agenții de spațiile de învățământ.
A avut un impact și în mentalul colectiv, și în răspunsul pe care l-am primit totuși de la autorități. Pentru că am vorbit în multe locuri și la nivelul consilierilor președintelui României, la nivelul Ministerului Sănătății și la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului. Toată lumea conștientizează că este necesar și obligatoriu să adoptăm și noi astfel de lege. Doar că la noi, legiuitorii fac pași mai mici, își doresc să facă lucrurile treptat, în loc să taie răul acesta de la rădăcină.
Și foarte greu au luat în discuție aceste lucruri, de acum câțiva ani, când publicitatea a ajuns masivă, deranjantă și de-a dreptul enervantă pentru cetățeni.
Nu s-au luat măsurile necesare și tot noi, societatea civilă, trebuie să depunem eforturi ca să îi determinăm să înțeleagă că mai importanți sunt oamenii și copiii decât banii pe care îi aduce industria.
– Este posibil ca presiunea socială să determine Parlamentul să adopte legile propuse?– Sunt oameni în Parlament care înțeleg necesitatea reglementării stricte. Cei cu care ne-am întâlnit sunt foarte deschiși, dar nu toți sunt ca ei. Și atunci, probabil că și din experiența pe care o au și dorința de a promova anumite legi, sunt un pic mai precauți. E vorba de oameni din Parlament, de oameni din media, care de multe ori și ei fac anumite presiuni sau au anumite atitudini față de niște inițiative.
Oamenii din industrie de la noi s-au cam obișnuit să cam facă ce vor, dacă au bani. Și aici e o problemă. Nu mai respecți legi, nu mai respecți drepturi, vrei să ai foarte multe venituri și profit, și bani la buget. Trebuie totuși să alegi la un moment dat. Trebuie să ai o conștiință, să ai niște valori pe care să le analizezi. Să te gândești de unde vrei să aduci banii la bugetul statului, astfel încât să nu prejudiciezi sănătatea cetățenilor tăi și mai ales a copiilor și tinerilor care sunt în formare, care au nevoie de alt tip de educație.
– Ce alte proiecte mai aveți pe agendă?– România se află într-o situație dificilă, cu natalitate mică, migrație mare și cred că este nevoie să ne concentrăm foarte mult pe ce le oferim copiilor astăzi, ca să avem totuși o societate care se dezvoltă și un viitor.
Dacă nu găsim loc nici pentru educația pentru sănătate în școală, nu știu unde vom ajunge. În afară de faptul că ne preocupă limitarea accesului copiilor la publicitate și jocuri de noroc, că nu vrem să intre în categoria celor dependenți cu probleme psihice grave, ne preocupă faptul de a introduce în curricula școlară și educația pentru sănătate.
Pentru că acolo se pot introduce foarte multe noțiuni și informații care să ajute copiii să știe ce au de făcut pentru un stil de viață sănătos. Ținând cont că mulți copii români au părinții plecați la muncă în alte state ca să câștige un ban, mulți au părinți în incapacitatea de a le da niște sfaturi științifice, bazate pe cunoaștere. Alteori, mulți sunt în grija statului, deci noi trebuie să dăm copiilor informațiile de care au nevoie.
– Ce se întâmplă în cadrul sesiunilor pe care le derulați în școli?– Ceea ce noi facem în școală – educație pentru sănătate – înseamnă să vorbim cu copiii de ce trebuie să mâncăm sănătos, să facem sport, ce înseamnă sănătatea emoțională și care este efectul bullyingului, de exemplu, în dezvoltarea emoțională.
Vorbim și despre riscul consumului de droguri, legale, ilegale, și ce impact au asupra sănătății individuale. Aici se poate vorbi și de dependența, și de riscul jocurilor de noroc, pentru că putem să le asociem cu dependența de alte substanțe, de exemplu. Vorbim și despre sănătatea reproducerii, și despre sănătatea mediului sau despre cum să avem grijă de spațiul în care trăim.
