Israelianca Nina Dinar (94 ani) a supraviețuit lagărelor de exterminare naziste datorită dogului german pe care îl avea un ofițer german. Povestea a ieșit la iveală în timpul cercetării pe care un istoric, Tammy Bar-Yosef, a făcut-o pentru o carte desptre utilizarea câinilor în lagărele de concentrare, transmite publicația israeliană Haaretz.
Nina Dinar s-a născut la Varșovia, în 1926, și a crescut într-o familie care a avut tot timpul câini, inclusiv în perioada în care evreii din oraș au fost mutați în ghetou. unde condițiile era îngrozitoare.
După revolta din ghetou, Nina și mama ei au fost capturate de soldații germani și au trecut prin lagărul de la Majdanek înainte să ajungă la Skarzysko-Kamiena, unde femeile lucrau la o fabrică de armament. La sosirea în lagăr au fost inspectate de către un ofițer, Artur Rost, care avea un dog german alb cu pete negre.
Salvată de la execuție
Când a văzut câinele, tânăra fată l-a chemat la ea, iar câinele a venit și s-a lăsat mângâiat, spre surprinderea celorlalte deținute care învățaseră să se ferească de câinii antrenați special să atace deținuții. Ulterior, câinele venea la ea ori de câte ori avea ocazia, iar stăpânul patrupedului a început să-i dea din hrana pe care o pregătea pentru câine, lucru care i-a salvat viața, în condițiile în care inaniția le-a ucis pe multe dintre evreicele din lagăr. ”Câinele mă găsea, indiferent unde eram”, a relatat femeia.
În august 1944, armata rusă se apropia de lagăr, iar gardienii au decis să execute deținutele care erau prea slăbite, iar celelalte care mai puteau munci să le transfere la Buchenwald. Ajunsă la numai 32 de kilograme, cu mai multe boli și fără păr, Nina a fost repartizată în primul grup. Venit să supravegheze sortarea deținutelor, Rost nu a recunoscut-o, însă câinele da. Atunci ofițerul a dispus scoaterea ei din grupul celor care erau condamnate să moară.
Mai omenoși decât stăpânii lor
Tammy Bar-Yosef, ea însăși o mare iubitoare de câini, a documentat modul în care naziștii au folosit circa 200.000 de câini pentru pază dar și pentru atacurile și uciderea evreilor din lagăre. Celebri au ajuns doi câini pentru uciderea mai multor deținuți: Rolf, câinele lui Amon Goeth, comandatul lagărului de la Plaszow, descris ulterior în celebrul film ”Lista lui Schindler”, și Barry, câinele lui Kurt Franz, comandantul de la Treblinka.
Însă Bar-Yosef a descoperit și alte gen de istorisiri. ”Acestea descriu câini care au ajutat evreii împărțin cu ei hrana și cuștile sau chiar protejându-i”, a spus Bar-Yosef.
Există alte zece relatări despre asemenea situații. ”Toți copiii care au fost salvați de câini erau iubitori de animale care au crescut câini înainte de Holocaust, iar abilitatea lor de a comunica cu câinii i-a ajutat pe câini să-i salveze.
De pildă, Roman Schwartz a fost prins încercând să fure coji de cartofi. Amon Goeth și-a asmuțit câinele asupra lui. Schwartz, crescător de câini, i-a poruncit câinelui să se oprească și să ia poziția de ”șezi”, iar patrupedul s-a supus. Impresionat, Goeth a renunțat la pedepsirea deținutului.
Post-ul O supraviețuitoare a Holocaustului îi datorează viața câinelui unui ofițer nazist apare prima dată în Libertatea.
