Alianța „Grădina Maicii Domnului” (Sfânta Geție), la un pas de a fi pe buletinele de vot. De ce au respins judecătorii cererea lui Gheorghe Funar

BEC a respins în urmă cu două săptămâni alianța electorală Grădina Maicii Domnului, cu denumirea prescurtată Sfânta Geție, formată din două partide de buzunar. Însă dincolo de decizia în sine, argumentele pentru denumirea acesteia sunt absolut bizare.

În ședința din 24 martie, BEC a respins protocolul de constituire a alianței electorale Grădina Maicii Domnului, formată din Partidul România Noastră (condus de Gheorghe Funar, fost primar al municipiului Cluj Napoca) și Partidul Dacismului Autonom Conservator. Reprezentanții celor două partide au contestat decizia BEC, iar ÎCCJ a judecat imediat cauza.

„Contestatorul Partidul România Noastră, prin reprezentant legal (…) având cuvântul, apreciază că Decizia Biroului Electoral Central nr.4/D/24.03.2024 este netemeinică și legală. Arată că denumirea Grădina Maicii Domnului reprezintă o expresie a celor doi papi, respectiv Papa Ioan Paul al II-lea în luna mai a anului 1999, la București, a folosit această expresie cu referire la teritoriul țării noastre”, se arată în documentul afișat pe site-ul BEC pe 2 aprilie, la capitolul „lucrări soluționate”, după decizia ÎCCJ din 25 martie.

Așa-zisa unicitate

Tot PRN „susține că Papa Ioan Paul al II-lea în lungul său pontificat a vizitat 44 de țări, nemairostind aceste cuvinte la adresa altei țări, denumire care a fost preluată de mass-media, de forurile științifice și de factorii politici. Prin urmare, consideră că prin expresia folosită nu se referă la Maica Domnului, ca un simbol al creștinismului, ci definește un spațiu în legătură cu denumirea prescurtată de Sfânta Geție, fiind o denumire folosită de mulți istorici și geografi din Antichitate. Totodată, susține că Biroul Electoral Central nu a reușit să aducă niciun argument conform căruia ar fi fost folosite simboluri religioase”.

La rândul său, „contestatorul Partidul Dacismului Autonom Conservator, prin reprezentant legal (…) arată că este o expresie folosită de cei doi papi, nefiind un simbol. Totodată, precizează că nu au dorit să aducă atingere instituției bisericii sau credinței poporului român, fiind doar o expresie din arealul folosit de cei doi papi. Susține că sprijină Biserica și nu este împotriva acesteia, nefiind o relație de adversitate”.

În schimb, reprezentantul „Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulează concluzii de respingere a contestației formulate. Apreciază că hotărârea Biroului Electoral Central este legală și temeinică, nefiind respectate cerințele prevăzute de art. 5 alin (3) din Legea nr. 33/2007. Astfel, este de notorietate că expresia Grădina Maicii Domnului are o terminologie religioasă, aceasta fiind atribuită țării noastre în considerarea caracterului dominant al religiei creștine. Cu privire la denumirea prescurtată, solicită a se observa că aceasta se îndepărtează de la noțiunea de prescurtare dată de Dicționarul explicativ al limbii române, reprezentând în realitate o denumire nouă și distinctă”.

Nu au cruce și icoană

Pe de altă parte, într-un punct de vedere comun al celor două partide care doreau oficializarea alianței electorale era precizat faptul că „în denumirea alianței nu s-a inclus nicio cruce și nici vreo icoană sfântă”, fiind reiterat faptul că atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât și Papa Francisc au numit România „Grădina Maicii Domnului”.

„Această denumire de Grădina Maicii Domnului nu este un simbol al cultelor religioase, ci este terminologia pe care o folosește Academia Română, istoricii și arheologii și care a intrat în limbajul uzual al românilor și nu numai”, mai arată politicienii.

Urmează în partea finală o adevărată istorie alternativă, mult diferită față de tot ceea ce specialiștii au prezentat de-a lungul timpului, în care arată cum geții au fost centrul Pământului: „În ultimii cel puțin 5.000 de ani, teritoriul țării noastre a fost cunoscut sub mai multe denumiri, dintre care se enumeră: Geția, Dacia și România. Aceste denumiri nu sunt simboluri religioase, așa cum greșit a reținut BEC”.

Geții care ar fi dezvoltat întreaga civilizație europeană

„Despre numele de Geția și Sfânta Geție dat țării noastre au scris mai mulți dintre marii istorici și geografi ai Antichității, fiind menționați Herodot, Strabon, Dio Cassius și Pliniu cel Bătrân. De asemenea, pe plăcile de aur găsite la Sinaia, în anul 1875, scrie că denumirea Țării Primordiale a fost Geția sau Sfânta Geție. În adevărata istorie a Antichității s-a scris că Țara Primordială pe planeta Pământ a fost Geția sau Sfânta Geție în care Dumnezeu a așezat Poporul Primordial Sfânt Get”, completează sursa citată.

„La strămoșii noștri Geți, Bunul Dumnezeu le-a dat: Țara Sfântă numită și Dio Geția sau Sfânta Geția; Limba Primordială Getă, numită mai târziu, în vremea Domnului Nostru Iisus Hristos și Limba Aramaică, în care au fost scrise cele 27 de cărți ale Noului Testament; Alfabetul Primordial Get, care a stat la baza alfabetului latin și alfabetului grec: Scrierea Primordială Getă, prima scriere din lume cu 6.000 de ani î.HR (tăblițele de le Tărtăria) numită, mult mai târziu, scrierea slavonă; Religia Primordială Monoteistă Getă; Cifrele Primordiale Gete, cele din sistemul zecimal (atestate arheologic în Sfânta Geție, cu o vechime de 8.000-7.000 de ani î.Hr.); Civilizația Primordială Getă, atestată arheologic cu 6.000-5.000 î.Hr. și Cultura Primordială Getă, cu o vechime de cel puțin 5.000 de ani î.Hr.”, mai susțin cei care au contestat decizia BEC.

Nu în ultimul rând, argumentele finale: i) „în România există Subcarpații getici”; ii) „în Antichitate și până spre anul 1.500 d.Hr. a existat ca denumire Marea Getă, care în prezent este cunoscută ca Marea Neagră”; iii) „în limba română există și este des folosită expresia get-be-get”; iv) „adevărata identitate a domnitorului Iancu de Hunedoara a fost Iancu Getul”.

Argumentele ÎCCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat contestația celor două partide drept „nefondată” și au respins-o. „Contrar celor afirmate de contestatari în prezenta cauză, Înalta Curte arată că terminologia folosită pentru denumirea alianței electorale propuse de cele două partide contestatoare include o simbolistică indisolubil legată de cultele creștine – Maica Domnului, fiind irelevant faptul că prin denumirea propusă, partidele aliate ar fi urmărit să delimiteze arealul geografic al țării noastre”, arată ÎCCJ.

Mai mult, „prin argumentele promovate în contestația pendinte, cu referire la faptul că denumirea Grădina Maicii Domnului a fost termenul folosit de suveranii pontifi pentru arealul țării noastre, contestatarii înșiși păstrează dezbaterea în câmp ecleziastic, demonstrând, nu nelegalitatea ci temeinicia deciziei Biroului Central Electoral, în contextul în care semnificația termenilor folosiți de liderii Bisericii Romano-Catolice este una cu conotații evident religioase”.

Nu a fost uitată nici partea din denumire privind „Sfânta Geție”. „În egală măsură este nefondată critica formulată de contestatori și prin raportare la cele reținute de Biroul Electoral Central pe marginea denumirii prescurtate a alianței electorale preconizate, fiind evident că sintagma „Sfânta Geție” nu constituie o prescurtare a denumirii integrale „Grădina Maicii Domnului”, ci o altă denumire, or, dispozițiile din art. 5 din Legea 14/2003 nu permit partidelor sau alianțelor o pluralitate de denumiri, ci exclusiv o denumire, ce trebuie să fie menționată integral, dar și prescurtat”, conchide ÎCCJ.

Ulterior, pe 26 martie, BEC a fost de acord cu protocolul de constituire al alianței electorale între Partidul România Noastră (P.R.N.) și Partidul Dacismului Autonom Conservator (P.DAC).

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea