Nici măcar apropiații lui Vladimir Putin nu cred că Ucraina a fost în spatele atacului armat de la Moscova, dezvăluie Bloomberg

În timp ce Vladimir Putin continuă să susțină că Ucraina ar fi avut un rol în atacul armat asupra sălii de concerte Crocus City Hall de lângă Moscova, care a ucis cel puțin 139 de oameni, unele persoane din cercul intim al președintelui rus nu sunt de acord cu el, scrie marți, 26 martie, Bloomberg.

Nu există nicio dovadă privind implicarea Ucrainei în acest atac, spun patru persoane care au legături apropiate cu Kremlinul. Putin a participat la discuțiile în care oficialii ruși au fost de acord că nu există nicio legătură cu Kievul, dar rămâne hotărât să se folosească de tragedie pentru a încerca să îi adune pe ruși în spatele războiului din Ucraina, potrivit unei persoane care cunoaște aceste discuții, care a vorbit sub protecția anonimatului deoarece subiectul este delicat.

Oficialii de la Kremlin au fost șocați de eșecul serviciilor de securitate în prevenirea atacului armat de vineri asupra oamenilor care asistau la un concert rock în vastul complex Crocus din apropiere de Moscova, potrivit surselor Bloomberg. Aproape nimeni din elita politică și de afaceri a Rusiei pe care o cunosc nu crede că Ucraina se află în spatele atacului, au precizat cele patru persoane.

Putin a încercat de două ori să facă legătura între Ucraina și atrocitatea de la Moscova – cea mai gravă din ultimii peste 20 de ani -, chiar dacă gruparea jihadistă Statul Islamic (ISIS) a revendicat responsabilitatea comiterii atentatului. Președintele rus a recunoscut abia luni seară că militanții islamiști au comis atacul, dar le-a transmis oficialilor ruși, în declarația sa televizată, că “suntem interesați de cine a ordonat acest lucru”.

SUA „încearcă să își convingă sateliții și alte țări ale lumii că, potrivit datelor serviciilor lor de informații, se presupune că nu există nicio urmă de implicare a Kievului în atacul terorist de la Moscova”, a afirmat Putin, în cadrul unei întâlniri cu șefii serviciilor de securitate.

Ucraina a respins categoric orice implicare și a calificat atacul drept o operațiune sub steag fals a Kremlinului, în timp ce oficialii americani spun că gruparea ISIS este singura vinovată de comiterea atacului.

„Ucraina, bineînțeles”

Dar principalii aliați ai lui Putin i-au preluat cu entuziasm narativul. Acest lucru a dus la apariția unor speculații conform cărora liderul rus ar putea profita de furia publică apărută din cauza tragediei pentru a intensifica războiul împotriva Ucrainei, inclusiv prin ordonarea unei noi mobilizări a rezerviștilor pentru ca aceștia să se alăture armatei.

„Ucraina, bineînțeles”, a declarat marți Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, răspunzând reporterilor la o întrebare dacă este vorba de Statul Islamic sau de Ucraina.

„Teroriștii și cei care se află în spatele lor – regimul sângeros din Ucraina, Washingtonul, Bruxellesul – speră că prin astfel de atacuri teroriste vor reuși să scindeze societatea noastră”, a afirmat marți și Viaceslav Volodin, președintele Camerei inferioare a Parlamentului rus, Duma de Stat. „Trebuie să facem totul pentru a ne asigura că această unitate este și mai puternică”, a adăugat Volodin.

Deși radicalii islamiști au comis atacul, serviciile secrete ucrainene, americane și britanice au contribuit la acesta, le-a spus marți reporterilor Alexander Bortnikov, directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB), fără a oferi dovezi în sprijinul afirmațiilor lui.

„Serviciile de securitate știu că a fost vorba de Statul Islamic, dar, după declarațiile lui Putin, nu au altă opțiune decât să urmeze ordinele și să dovedească faptul că a existat o implicare ucraineană sau occidentală”, a declarat expertul Andrei Soldatov, specializat în domeniul serviciilor secrete ruse.

SUA au emis un avertisment public pe 7 martie privind riscul unui atac terorist „iminent” la Moscova, inclusiv la evenimente precum concertele, și au precizat că au transmis aceste informații Rusiei. Putin a respins acest lucru ca fiind o încercare de „destabilizare a societății noastre”, în cadrul unei întâlniri cu ofițerii FSB, cu trei zile înainte de atacul de la Crocus.

Serviciile de securitate rusești nu au reacționat prompt la avertismentul SUA, iar unii oficiali ar putea fi destituiți din acest motiv, spun două persoane care au legături cu autoritățile ruse. Atacul ar putea determina o reorganizare a conducerii agențiilor de securitate, au adăugat persoanele respective.

Tragedia a alimentat cererile venite din partea unor membri de rang înalt ai regimului Putin de a pune capăt moratoriului privind pedeapsa cu moartea, care este în vigoare din 1996. Există „discuții active” pe această temă, deși Curtea Constituțională trebuie să decidă, a spus Volodin marți în fața parlamentarilor ruși, potrivit agenției de presă Interfax.

Patru bărbați, toți din Tadjikistan, o republică din Asia Centrală, au fost acuzați duminică târziu, în cadrul unei audieri cu ușile închise, de comiterea atacului asupra sălii Crocus și au fost arestați până pe data de 22 mai, în urma deciziei tribunalului districtual Basmanny din Moscova. Alte trei persoane au fost arestate luni, iar un al optulea bărbat a fost reținut marți.

La întâlnirea cu șefii agențiilor de securitate, Putin a pus la îndoială faptul că islamiștii radicali ar ataca Rusia, când această țară „sprijină o rezolvare corectă” a conflictului din Orientul Mijlociu, și a întrebat cum ar putea justifica ei comiterea de atrocități în luna sfântă a Ramadanului. De asemenea, Putin a criticat guvernul de la Kiev și pe “patronii săi occidentali”.

FSB i-a reținut pe cei patru suspecți în regiunea rusă Briansk, susținând că aceștia se îndreptau spre Ucraina. Deși nu a acuzat în mod direct autoritățile ucrainene de implicare în atac, Putin a declarat sâmbătă că a fost pregătită o “fereastră” pentru ca atacatorii să treacă granița.

Cu toate acestea, chiar și cel mai apropiat aliat al său, președintele belarus Alexandr Lukașenko, a părut să submineze afirmația lui Putin potrivit căreia suspecții încercau să fugă în Ucraina.

Lukașenko le-a spus marți reporterilor că suspecții s-au îndreptat mai întâi spre Belarus, până când au văzut că securitatea la graniță a fost întărită, „așa că s-au întors și au plecat spre Ucraina”, conform agenției oficiale de știri Belta.

Foto: Profimedia Images