Anunţul preşedintelui Klaus Iohannis potrivit căruia a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice nu era o surpriză și vor urma negocieri în urma depunerii acestei candidaturi, a afirmat marţi, 12 martie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căruia în cursa pentru șefia blocului militar condus de SUA poate apărea şi un al treilea candidat, informează Agerpres.

„Era de aşteptat să vină preşedintele României în faţa cetăţenilor şi să spună ce gânduri are după ce-şi termină mandatul. Deci n-a fost o surpriză pentru nimeni, bănuiesc, anunţul de azi. Mai departe urmează negocieri, fiindcă acolo nu se votează cu majoritate, trebuie un consens şi cel puţin în acest moment există doi candidaţi puternici, Mark Rutte şi Klaus Iohannis, şi deocamdată există trei-patru state care au anunţat sprijinul pentru Mark Rutte”, a declarat președintele UDMR, la TVR Info.

„Aşteptăm să vedem anunţul şi pentru cine îl susţine pe Klaus Iohannis, dar trebuie consens, deci urmează negocieri”, a mai spus Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, „urmează o perioadă când fiecare analist îşi va da cu părerea, dar de fapt nimeni n-o să ştie exact ce se întâmplă”.

„Nu știm cine ne susține pe noi”

„De foarte multe ori când sunt doi candidaţi puternici poţi să te aştepţi la o surpriză – să vină o a treia candidatură şi să se formeze un consens în jurul candidatului-surpriză. (…) Acum ştim sigur că Mark Rutte nu e susţinut de Turcia, de Bulgaria şi de Ungaria. Şi de români, bineînţeles, că avem un candidat. Dar nu ştim cine ne susţine pe noi. Olanda sigur nu (…), cei care au făcut deja anunţul că deja îl susţin pe Mark Rutte pe această poziţie şi să vedem ce se va întâmpla”, a mai declarat liderul UDMR.

În opinia lui Kelemen Hunor, viitorul şef al NATO trebuie să fie un om capabil, echilibrat.

„Trebuie să fie şi un om care este capabil şi aici e vorba de a negocia, de a comunica, de a aduce oameni cu viziuni diferite la un consens, la un numitor comun, deci abilităţi de care Klaus Iohannis dispune, nu putem spune că nu dispune, fiindcă e o altă chestiune că a semnalizat la dreapta şi a mers la stânga, dar a negociat nişte coaliţii cu unii cu alţii, a pus capăt la anumite coaliţii. Deci, din acest punct de vedere, are abilitatea de a juca cel puţin pe masa noastră din România”, a adăugat Kelemen Hnor.

Conform acestuia, un cuvânt important în desemnarea viitorului șef al NATO un cuvânt greu îl vor avea țările baltice, în principal Estonia.

Șefa guvernului de la Tallin, Kaja Kallas, este și ea văzută ca un posibil candidat pentru funcția de secretar general al alianței militare.

„Şi aici premierul Estoniei este o persoană despre care se vorbeşte de foarte mult timp. Dar acolo trebuie să te uiţi şi cât de echilibrată este persoana respectivă, fiindcă secretarul general al NATO trebuie să fie o persoană extrem de echilibrată. Deci rămâne de văzut, dar e un raţionament absolut corect să fie din flancul estic, e regiunea cea mai vulnerabilă – din Ţările Baltice până în Bulgaria în acest moment este periferia cea mai vulnerabilă a Alianţei Nord Atlantice şi a Uniunii Europene”, a explicat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a continuat: „Se mai pune şi problema dacă în Statele Unite se schimbă administraţia şi revine Donald Trump ce se va întâmpla, care va fi abordarea statelor Unite şi aici trebuie iarăşi să ai un plan B sau un plan alternativ”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.

„Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

„Iohannis ţine împreună PSD şi PNL”, mai spune liderul UDMR

Tot în contextul anunțului privind candidatura lui Iohannis la șefia NATO, Hunor consideră că şeful statului ar ţine împreună PNL şi PSD în alianţă, pentru că „are nevoie de sprjinul Guvernului, de sprijinul coaliţiei de guvernare pentru a avea o susţinere consistentă pentru ceea ce doreşte să facă mai departe”.

„Ok, am înţeles, candidat independent doamna Ramona Chiriac, dar unde se va duce ea? Că am înţeles că socialiştii după aceea se retrag la stânga, ceilalţi se întorc la EPP, dar unde se duce locomotiva? E o întrebare la care eu nu am un răspuns. (…) Problema este că au măsurat şi ei că o listă comună aduce mai puţine voturi decât dacă merg separat şi după aceea adună voturile, fiindcă aşa e normal. Cetăţenii, electoratul nu poate fi mutat aşa, în bloc, dintr-o parte în alta. Şi unii de la liberali nu vor vota o listă în care sunt PSD-işti şi invers. (…) Există şi un istoric din acest punct de vedere cât rezistă o astfel de alianţă. Dar acum, sigur, e decizia liberalilor, dacă ei au vrut să meargă într-o alianţă de stânga, eu respect această întoarcere spre stânga”, a mai spus Kelemen Hunor la TVR Info.

În opinia acestuia, candidatul potrivit pentru Primăria Capitalei pe lista comună era doctorul Cătălin Cîrstoiu.

„Când am auzit că ei merg cu un candidat comun, am spus: «Cătălin Cîrstoiu este cea mai potrivită variantă». (…) Şi au abandonat, nu am înţeles de ce. Acum, dacă merg spre Burduja, PSD-iştii n-or să voteze, dacă se merge pe Firea, PNL-iştii nu o să o voteze. (…) Chestia asta va fi foarte greu de gestionat. Dacă ei nu reuşesc să găsească un candidat comun la Primăria Generală, atunci omul de rând pune întrebarea: «Şi de ce mai staţi împreună în această alianţă electorală?». Nu s-au înţeles la Iaşi, la Timişoara, nu se înţeleg nicăieri. Şi va fi ilogic în faţa electoratului «avem o listă comună la europarlamentare, la locale nu ne înţelegem nicăieri». Şi de fapt această campanie nu va fi despre problemele, provocările, viitorul Uniunii Europene, va fi despre locale, unde ei se vor ciocni”, crede președintele UDMR, citat de Agerpres.

Iar cauza acestei situaţii ar fi Klaus Iohannis, potrivit lui Hunor: „Este singurul răspuns pentru mine”.

Întrebat dacă Iohannis ţine împreună cele două partide, liderul UDMR a replicat: „Da, că are nevoie de sprjinul Guvernului, de sprijinul coaliţiei de guvernare, pentru a avea o susţinere consistentă pentru ceea ce doreşte să facă mai departe. Deci nu există altă logică”.

Citiți și:

Iohannis anunță că va candida pentru funcția de secretar general al NATO: Alianța „are nevoie de o reînnoire”
„Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare”. Iohannis publică, în Politico, un „decalog” în care își expune planul pentru alianța militară
Cum e ales șeful NATO și cine e principalul contracandidat al lui Iohannis. Mark Rutte are susținerea SUA, Franței, Germaniei și Marii Britanii
Traian Băsescu reia atacurile la adresa lui Mark Rutte, după anunțul lui Iohannis privind candidatura la șefia NATO: „A făcut destul rău României”
„O pereche de mâini sigure”: Cine este Mark Rutte, premierul olandez favorit să preia șefia NATO
Cristian Pîrvulescu, despre candidatura lui Iohannis la NATO: Este un politican care îşi pregăteşte mişcările ca un mare maestru de şah
Rolul și principalele atribuții ale secretarului general al NATO, funcția la care Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura

Foto: Hepta.ro