Hotărât să subjuge Ucraina, Kremlinul mizează acum pe înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în favoarea unei conduceri la Kiev maleabile cu Rusia. Prelungirea discuțiilor poate însă să pună la încercare răbdarea președintelui american Donald Trump și, odată cu aceasta, o mică „fereastră de timp” pentru a ajunge la un acord, spun surse citate de The Moscow Times.
Pe măsură ce eforturile militare ale Moscovei slăbesc, Kremlinul este din ce în ce mai hotărât să subjuge Ucraina prin forțarea unei schimbări în conducerea țării pe care a invadat-o, explică cinci surse care sunt familiarizate cu logica regimului din Rusia, precum și experți independenți contactați de The Moscow Times.
Dar cu cât se prelungesc mai mult discuțiile de pace în Ucraina, cu atât Rusia riscă să piardă clemența președintelui Trump și să piardă o „fereastră-cheie de oportunitate” de a ajunge la un acord mai mare cu Statele Unite.
Donald Trump a declarat duminică pentru NBC News că este „extrem de furios” și „enervat” pe liderul rus Vladimir Putin pentru că a cerut înlocuirea lui Volodimir Zelenski cu o administrație externă de tranziție, eventual sub egida ONU.
Două scenarii luate în calcul acum la Kremlin
În pofida discuțiilor ruso-americane pe tema păcii în Ucraina și pregătirilor pentru un summit Putin-Trump, Kremlinul continuă să-și urmărească obiectivele maximaliste în războiul pe care îl poartă împotriva țării vecine.
Oficial, Kremlinul prevede două scenarii posibile pentru a-și atinge obiectivele. Primul scenariu constă în capitularea Ucrainei, care ar însemna automat căderea conducerii de la Kiev și restructurarea statului ucrainean sub influența rusă, transformând efectiv țara într-un satelit asemănător Belarusului lui Aleksandr Lukașenko.
Al doilea scenariu, mai modest, ar fi ca Rusia să își consolideze controlul asupra celor patru regiuni ucrainene pe care le consideră anexate – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijjia -, restrângând în același timp independența politică și militară a restului Ucrainei. Dar, potrivit surselor The Moscow Times, chiar și acest plan limitat va fi greu de realizat.
Ori forțele ruse nu ocupă în întregime niciuna din cele patru regiuni ucrainene, iar Zelenski nu va accepta să-și retragă trupele și să le cedeze pur și simplu. În schimb, președintele ucrainean continuă să caute sprijin militar și politic de la aliații de la Bruxelles, Londra și Paris. În același timp, retorica oficială și propagandistică a Moscovei rămâne neschimbată.
„Dacă negociezi cu actuala conducere a Ucrainei, nu o poți numi în continuare un «regim nazist», pentru că trebuie să te angajezi cu acel regim”, spune un diplomat rus care a preferat să fie citat sub rezerva anonimatului, la fel ca și celelalte surse, din cauza sensibilității subiectului.
Discreditarea lui Volodimir Zelenski
Potrivit altor doi diplomați ruși și unei surse apropiate Kremlinului, regimul de la Moscova se concentrează acum pe o a treia opțiune, și anume discreditarea lui Zelenski în ochii lui Trump, astfel încât administrația de la Washington D.C. să facă presiuni asupra Kievului pentru a organiza alegeri prezidențiale.
Sursele The Moscow Times susțin că oficialii ruși au făcut deja progrese în acest efort și dau ca exemplu cearta petrecută pe 28 februarie în Biroul Oval între Trump și Zelenski.
Vorbind de la bordul unui submarin nuclear, în regiunea Murmansk, joia trecută, Putin a pretins că Ucraina ar putea organiza „alegeri democratice” doar sub o administrație externă de tranziție, invitând astfel Statele Unite într-o propunere fără precedent.
„Ne întărim retorica acum, astfel încât cererile noastre față de Kiev să fie ascultate și acceptate”, a declarat un diplomat rus pentru The Moscow Times.
Moscova insistă să obțină un regim favorabil ei la Kiev
Kremlinul consideră că Zelenski nu are șanse să câștige alegerile și intenționează să depună eforturi pentru un astfel de rezultat, cu speranța că succesorul său va fi mai dispus să-i facă compromisuri.
„Zelenski nu va fi de acord cu nicio concesie teritorială. Trebuie să abordăm rădăcina problemei: să-l dăm jos”, a afirmat o sursă apropiată Kremlinului.
Un oficial rus de rang înalt familiarizat cu gândirea de politică externă a regimului de la Moscova a făcut ecou acestui punct de vedere, văzând în înlăturarea de la putere a președintelui ucrainean un rezultat „de succes și benefic” pentru Rusia.
Ucraina nu a organizat alegeri parlamentare și prezidențiale din cauza legii marțiale pe care a impus-o în urma lansării invaziei ruse la scară largă, pe 24 februarie 2022.
Putin a contestat în repetate rânduri în ultimele luni legitimitatea lui Zelenski, atrăgând atenția că mandatul său ar fi trebuit să se încheie în mai 2024. Și, deși anterior vedea un posibil partener de discuții în șeful Parlamentului ucrainean, liderul de la Kremlin consideră acum că tot Guvernul ucrainean este ilegitim.
Ucraina contestă la rândul ei legitimitatea lui Vladimir Putin
În replică, Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat o rezoluție în care legitimizează mandatul președintelui Volodimir Zelenski până la organizarea de noi alegeri odată cu încetarea focului și ridicarea legii marțiale.
Rezoluția notează că organizarea de alegeri în perioada legii marțiale „nu va respecta toate principiile naționale și internaționale ale dreptului electoral, ceea ce va transforma astfel de alegeri într-o farsă asemănătoare” cu cea prin care Vladimir Putin s-a reconfirmat ca „președinte” al Federației Ruse în martie 2024.
La rândul său, Zelenski a spus că va demisiona dacă Ucraina va fi admisă în NATO.
„Nacealnik-ul (șeful, una dintre poreclele lui Putin – n.r.) are o antipatie personală față de Zelenski, deoarece a îndrăznit să-l provoace public. Unul dintre obiectivele noastre cheie este ca Zelenski să nu mai fie la conducerea Ucrainei. De aceea promovăm în mod sistematic narațiunea lipsei de legitimitate și a necesității alegerilor”, a explicat un diplomat rus.
Putin vrea să intre în grațiile lui Trump și să-l îndepărteze pe președintele american de cel ucrainean
Regimul de la Moscova lucrează, de asemenea, pentru a fi văzut favorabil de Statele Unite, în comparație cu conducerea de la Kiev. După cum a relatat anterior The Moscow Times, Ministerul rus de Externe încearcă să atribuie Ucrainei eșecurile de armistițiu, deși Moscova a refuzat încetarea focului cu fel și fel de condiții și a încălcat-o inițial la scurt timp după ce a fost anunțată de Washington.
Procedând astfel, Moscova speră să convingă Washingtonul că Zelenski a pierdut controlul asupra armatei sale.
Propunerea cu privire la „administrația externă este o inițiativă solidă a președintelui (Putin – n.r.), deoarece multe instituții nu se mai supun guvernului central (al Ucrainei – n.r.). Uitați-vă doar la eșecul Ucrainei de a menține încetarea focului”, a susținut senatorul rus Vladimir Djabarov, un fost ofițer KGB. „Un haos total ar putea izbucni acolo în curând, până la război civil“, a adăugat el.
Djabarov a mai sugerat că propunerea lui Putin cu privire la o administrație externă în Ucraina ar putea fi sprijinită de Statele Unite, China și India. „Dacă UE se opune, Bruxellesul ar putea ajunge să-și afecteze grav relațiile cu Washingtonul”, a mai prezis el.
Potrivit unui diplomat rus, Putin va refuza să facă orice concesii în negocierile de pace atâta timp cât Zelenski va rămâne în funcție. „Șoimii domină” cercul apropiat al liderului de la Kremlin, a menționat el.
„Chiar și cea mai mică concesie acum ar fi văzută ca un cadou nu pentru Trump, ci pentru Zelenski. Este inacceptabil pentru Putin”, a adăugat acest diplomat.
În căutarea unui cadou simbolic pentru Trump
Putin „acționează în deplină conformitate cu sfatul lui Machiavelli – «protejează ceea ce este al tău, dăruiește cu generozitate ceea ce nu este». El este gata să-i ofere Canada și Groenlanda lui Trump în schimbul Ucrainei și Europei”, apreciază, pentru The Moscow Times, Boris Bondarev, un fost diplomat care a demisionat de la misiunea rusă de la sediul ONU de la Geneva în semn de protest față de invazia din Ucraina.
Kremlinul înțelege că trebuie să îi ofere lui Trump cel puțin un gest simbolic pentru a-și atinge interesele. O astfel de încercare a fost reînnoirea acordului asupra cerealelor de la Marea Neagră, pe care partea americană a anunțat-o imediat după încheierea ultimei runde de negocieri de la Riad, capitala Arabiei Saudite.
Cu toate acestea, acest efort a eșuat, observă un diplomat rus. „Nu este atât de important pentru ucraineni, care își exportă deja cerealele în Occident. Și pentru ca acest lucru să fie benefic pentru noi, Trump ar trebui să preseze Europa să ridice sancțiunile – ceea ce este foarte dificil, dacă nu imposibil”, a spus acesta.
Riscurile Kremlinului
Moscova se consideră pe o poziție mai bună decât Kievul și nu este dispusă să accepte o încetare a focului chiar și în schimbul unui potențial acord asupra relațiilor ruso-americane. Acest lucru pune Kremlinul într-o problemă: pe de o parte este incapabil să-și asigure victoria pe cale militară, dar pe de altă parte nu este dispus să facă compromisuri cu conducerea Ucrainei.
În consecință, Moscova riscă să deraieze negocierile cu Statele Unite și să-l reorienteze pe Donald Trump către aliații tradiționali și naturali ai Statelor Unite.
„Dacă ratăm această fereastră de oportunitate, Trump nu își va pierde doar interesul pentru o înțelegere – ar putea exploda de furie. Și atunci (fostul președinte american Joe – n.r) Biden va părea un Moș Crăciun amabil în comparație cu un Trump înfuriat. Sper ca conducerea noastră să aibă în vedere acest lucru”, a transmis o sursă apropiată echipei de politică externă de la Kremlin.
Trump a anunțat „un termen psihologic” pentru Putin
Trump a amenințat Rusia cu sancțiuni asupra întregului său sector petrolier dacă va obstrucționa negocierile de pace, după care a declarat că i-a dat un „termen psihologic” lui Putin să accepte un armistițiu cu Zelenski.
În opinia analistului politic Gheorghi Bovt, propunerea lui Putin cu privire la plasarea Ucrainei sub o administrație externă semnalează că liderul rus încearcă acum să prezinte țara vecină ca „un stat eșuat”.
„Dar nicio administrație externă sub egida ONU nu a fost implementată vreodată într-un stat cu adevărat eșuat. Și dacă Ucraina este într-adevăr unul, atunci nici nu are sens să semnăm un acord de încetare a focului” cu un astfel de stat, explică Bovt referitor la logica din spatele noii propuneri perfide a liderului de la Kremlin.