România își alege noul președinte duminică, 24 noiembrie, după 10 ani în care țara a fost condusă de Klaus Iohannis. Pe 24 noiembrie, la ora 21.00, vor fi afișate rezultate exit-poll-urilor. Turul doi, dacă va fi necesar, va avea loc pe 8 decembrie. Votul la prezidențiale a început însă în Diaspora.
14 candidați pe buletinul de vot la prezidențiale. Ludovic Orban s-a retras, dar poate fi votat
Pe buletinul de vot sunt 10 candidați susținuți de partide politice și 4 candidați independenți. Cu 6 zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, Ludovic Orban a anunțat că se retrage și că o susține pe Elena Lasconi. Dar retragerea nu înseamnă că numele lui Ludovic Orban nu mai apare pe buletinele de vot tipărite. Practic, alegătorii pot pune ștampila și pe el.
Candidaţii la preşedinţie figurează în următoarea ordine pe buletinul de vot:
Elena Lasconi – USR
George Simion – AUR
Marcel Ciolacu – PSD
Nicolae Ciucă – PNL
Kelemen Hunor – UDMR
Mircea Geoană – independent
Ana Birchall – independent
Alexandra Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie
Ludovic Orban – Forța Dreptei
Călin Georgescu – independent
Cristian Diaconescu – independent
Cristian Terheș – Partidul Național Conservator Român
Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Cum arată buletinul de vot la alegerile prezidențiale
Biroul Electoral Central a anunțat în octombrie că au fost stabilite machetele buletinelor de vot care vor fi ștampilate de alegători la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, turul I.
Este vorba despre machetele buletinelor de vot care vor fi folosite în secțiile de votare din țară, din străinătate și prin corespondență.
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit în țară
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit în străinătate
Buletinul de vot la președinție care va fi folosit prin corespondență
Cum afli la ce secţie de votare eşti înscris
Pentru a afla care este secția de votare unde ești arondat, se intră pe site-ul AEP – registrulelectoral.ro și se introduc CNP-ul și numele de familie. Totodată, există și o hartă a secțiilor de votare din România.
Dacă alegătorii se prezintă la o secție greșită, dar sunt arondați în aceeași unitate administrativ-teritorială, președintele secției de votare are obligația de a-i îndruma către secția de votare la care sunt arondați. Totodată, președintele secției permite alegătorilor cu mobilitate redusă arondați la altă secție să voteze la secția respectivă.
Programul de votare la alegerile prezidențiale. La ce oră se închid secțiile de votare
În străinătate, prima zi de vot a început pe 22 noiembrie, în Noua Zeelandă. Votarea în diaspora are loc timp de trei zile:
vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12.00 şi 21.00
sâmbătă, 23 noiembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00.
duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7.00 şi 21.00.
În România, se votează numai pe 24 noiembrie, începând cu ora 7:00. Votarea se va încheia la ora 21:00, dar alegătorii care se află în secția de votare și cei aflați la coadă în fața secție mai pot să voteze până la ora 23:59.
Votul la prezidențiale a început în Diaspora
Românii cu drept de vot din străinătate pot să voteze la alegerile prezidenţiale în 951 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă, iar votul a început deja vineri, 22 noiembrie, potrivit site-ului roaep.ro.
Prima secţie deschisă în diaspora a fost cea din Auckland, Noua Zeelandă. Până vineri, 22 noiembrie, la prânz, au votat peste 6.000 de români din Diaspora.
Ce spun sondajele de opinie înaintea primului tur al prezidențialelor
În toate sondajele de opinie, favorit este președintele PSD, premierul Marcel Ciolacu. George Simion (AUR) este creditat cu a doua șansă în majoritatea sondajelor, urmat de Elena Lasconi (USR) și de Nicolae Ciucă (PNL).
Singurele sondaje în care Nicolae Ciucă iese pe locul 2, după Marcel Ciolacu, sunt ale INSOMAR, la comanda PNL, și al Biroului de Cercetări Sociale (BCS).
În privința lui Mircea Geoană, el nu prinde top 3 în aproape toate sondajele de opinie.
Cine au fost președinții României începând cu 1990
Începând din 1965 și până în 1989, România a fost condusă de dictatorul Nicolae Ceaușescu. El a fost executat pe 25 decembrie 1989, la Târgoviște, alături de soția sa, Elena Ceaușescu, după un proces sumar. Decizia a fost luată de cei care au preluat puterea, printre care viitorul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.
După Revoluția din 1989, România a organizat opt alegeri prezidențiale, în urma cărora au fost aleși patru președinți: Ion Iliescu (trei mandate), Emil Constantinescu (un mandat), Traian Băsescu (două mandate) și Klaus Iohannis (două mandate).
Cum au votat Românii din 1990 până în prezent la prezidențiale
Alegerile prezidenţiale din 1990 – Ion IliescuAlegerile prezidenţiale din 1992 – Ion IliescuAlegerile prezidenţiale din 1996 – Emil ConstantinescuAlegerile prezidenţiale din 2000 – Ion IliescuAlegerile prezidenţiale din 2004 – Traian BăsescuAlegerile prezidenţiale din 2009 – Traian BăsescuAlegerile prezidenţiale din 2014 – Klaus IohannisAlegerile prezidenţiale din 2019 – Klaus Iohannis
Alegerile din 1990 au fost singurele din istoria postdecembristă în urma cărora preşedintele a fost ales din primul tur de scrutin.
Actualul mandat al președintelui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie.