Patronul Sanimed, Cătălin Robertino Hideg, i-a convins pe judecătorii de la Curtea de Apel Cluj să-i anuleze condamnarea de 4 ani de pușcărie pentru fraude cu fonduri europene, spunându-le că foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă l-au păcălit să recunoască acuzațiile, deși el nu voia să urmeze procedura simplificată.
Strategia lui Hideg
În prezent, Hideg are o nouă strategie: vrea să se judece cu Parchetul European în dosarul de fraudă cu fonduri europene de 3 milioane de euro, dar intenționează să se folosească și de denunțul făcut la DNA împotriva celor doi generali, pentru a beneficia de înjumătățirea pedepsei în eventualitatea unei condamnări.
Cătălin Robertino Hideg este patronul Sanimed și denunțătorul din dosarul foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă.
Patronul Sanimed i-a acuzat pe cei doi foști generali că i-au cerut 600.000 de euro pentru a-l ajuta să obțină o pedeapsă cu suspendare în dosarul de fraude cu fonduri europene.
Cătălin Hideg, precum și firma acestuia, Sanimed, au fost condamnați de Tribunalul București pentru fraudă cu fonduri europene și spălare în primul dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO) sub conducerea Laurei Codruța Kovesi. Patronul a primit 4 ani de pușcărie, iar firma lui s-a ales cu o amendă penală de 500.000 de lei.
Cătălin Hideg a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei în legătură cu ridicarea unui centru de recuperare pentru vârstnici (RecuMed) cu bani europeni, „umflând” costurile prin intermediul unor firme off-shore din Spania, Portugalia și Cipru. În realitate, firmele de la care Cătălin Robertino Hideg făcea achizițiile erau controlate de acesta prin interpuși, iar banii s-au întors tot în compania Sanimed.
Tribunalul București a pronunțat pe data de 16 februarie 2024 o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare pe numele lui Cătălin Robertino Hideg.
„Maniera în care a fost concepută săvârșirea infracțiunilor (…) toate cu scopul decontării unei valori de aproximativ 4 ori mai mare decât cea pe care o presupunea achiziția echipamentelor și a bunurilor necesare proiectului, cu consecința obținerii de către inculpați a diferenței de aproximativ 2.500.000 de euro, exclude din start concluzia că gravitatea infracțiunilor sau periculozitatea infractorului ar fi diminuate”, reține Tribunalul București în motivarea condamnării.
În apel, Cătălin Robertino Hideg a făcut o cerere de strămutare a cauzei, motivată inclusiv pe denunțul formulat la DNA împotriva foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Argumentele lui Hideg i-au convins pe judecătorii de la Înalta Curte să-i mute procesul de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Cluj.
Acolo, pe data de 9 aprilie 2025, magistrații i-au desființat lui Hideg condamnarea de 4 ani de pușcărie și i-au trimis dosarul spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Prin aceeași decizie, instanța i-a menținut lui Hideg măsurile asiguratorii pe bunuri până la concurența sumei de 14,4 milioane de lei.
Ce rol au avut generalii Coldea și Dumbravă
Libertatea a consultat încheierea de ședință din data de 3 martie 2025 a Curții de Apel Cluj pentru a vedea cum i-a convins Cătălin Robertino Hideg pe judecători să îl scape de condamnare și să îi trimită dosarul spre rejudecare.
„Solicită a se avea în vedere faptul că nu s-a antamat de către inculpaţi (Hideg și Sanimed – n.r.) concluzia că se va urma procedura simplificată, astfel că aceştia au avut o echipă de avocaţi care au înţeles să conteste acuzaţiile aduse prin rechizitoriu, fiind formulate cereri şi excepţii în procedura de cameră preliminară, respinse ulterior de instanţa competentă. De asemenea, susţine că inculpaţii au formulat contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii de respingere a cererilor şi excepţiilor invocate.
În acelaşi timp, concomitent cu desfăşurarea acestui dosar, susţine că inculpatul (Hideg – n.r.) a fost contactat de mai mulţi cunoscuţi din mediul de afaceri în care acesta lucra, care l-au sfătuit că cel mai bine este să ia legătura cu (Florian Coldea – n.r.), un fost şef al unei instituţii din România, doar acesta fiind în măsură să-l ajute să depăşească acest moment.
Arată că inculpatul nu a dat importanţă acestui aspect la acel moment şi că a înţeles să se apere în mod legal, dând declaraţii şi depunând anumite acte la dosar. De asemenea, învederează că urmărirea penală în acest dosar a fost începută la data de 28 august 2020 şi că inculpatul (Hideg – n.r.) a luat la cunoştinţă despre faptul că este pus sub acuzare abia la data de 28 aprilie 2022.
Având în vedere faptul că nu exista nicio rază de speranţă în ceea ce priveşte prezentul dosar, arată că inculpatul (Hideg – n.r.) a acceptat să ia legătura cu (Dumitru Dumbravă – n.r.), adjunct al domnului (Florian Coldea – n.r.), purtând mai multe discuţii cu acesta.
În acest context, susţine că numitul (Dumitru Dumbravă – n.r.) i-a impus inculpatului concedierea echipei de avocaţi pe care o avea la acel moment, cu consecinţa încheierii unui contract de asistenţă juridică cu un alt avocat agreat, respectiv domnul avocat (Doru Trăilă – n.r.).
Ulterior, învederează că au fost încheiate cele 2 contracte de asistenţă juridică în octombrie şi noiembrie 2025. Apreciază că cele două contracte au fost încheiate doar de formă, superficialitatea lor rezultând din modalitatea în care acestea au fost semnate.
Susţine că a identificat 3 situaţii relevante care pot determina instanţa de control judiciar să aprecieze că sentinţa pronunţată în baza procedurii simplificate nu este una corectă.
Astfel, apreciază că manifestarea de voinţă a inculpatului (Hideg – n.r.) cu privire la procedura simplificată nu a fost expresă, explicită şi nici exactă, fiind dată sub imperiul unor presiuni exercitate asupra acestuia.
Învederează că procedura din faţa instanţei de fond s-a desfăşurat doar la un singur termen de judecată, când inculpatului (Hideg – n.r.) i-a fost luată o declaraţie sumară în contextul în care a fost sfătuit să urmeze procedura simplificată întrucât doar aşa va beneficia de aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
La întrebarea instanţei, apreciază că la dosarul cauzei până la acel moment nu existau suficiente probe care să formeze convingerea instanţei că faptele de care inculpaţii sunt acuzaţi există şi că ar fi comise cu vinovăţia prevăzută de lege.
Astfel, consideră că instanţa de fond trebuia să respingă solicitarea de judecare a cauzei în procedura simplificată, chiar dacă inculpatul a optat în acest sens. Mai mult decât atât, este de părere că instanţa de judecată nu este ţinută de ceea ce inculpatul declară.
Cu privire la aspectul de nelegalitate, este de părere că acesta constă în faptul că inculpatul şi-a exprimat voinţa sub imperiului unei presiuni, la dosarul cauzei existând dovezi în acest sens
Susţine că probele sunt suficiente şi apte să dovedească faptul că acordul de voinţă al inculpaţilor (Hideg și Sanimed – n.r.) a fost grav afectat prin faptul că aceştia au fost obligaţi să recunoască comiterea faptelor, fără ca la dosarul cauzei să existe probe că aceste infracţiuni există.
Apreciază că sentinţa primei instanţe este nelegală şi că vătămarea produsă inculpaţilor nu poate fi înlăturată decât prin trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că a fost încălcat dublul grad de jurisdicţie la momentul la care judecătorul fondului a acceptat să pronunţe o soluţie de condamnare fără a avea în vedere dacă la dosar există probe suficiente care să dovedească, dincolo de orice dubiu, că atât infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată sunt pe deplin dovedite.
La întrebarea instanţei, consideră că trimiterea cauzei spre rejudecare nu ar încălca principiul neagravării situaţiei inculpaţilor în propria cale de atac. (…) Apreciază că trimiterea cauzei spre rejudecare se poate dispune şi pentru nemotivarea hotărârii, ţinând cont de faptul că în cuprinsul motivării se află regăseşte în mod complet rechizitoriul. Este de părere că a fost încălcat dreptul inculpaţilor la un proces echitabil, precum şi dreptul acestora la apărare.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, solicită a se avea în vedere răspunsul trimis la dosarul cauzei de către Direcţia Naţională Anticorupție, unde se arată faptul că denunţul formulat de către inculpatul (Hideg – n.r.) îndeplineşte condiţiile legale pentru ca persoanele reclamate de acesta să fie trase la răspundere penală. În acest sens, solicită reducerea pedepselor sub limitele aplicate de judecătorul fondului, cu consecinţa suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante”, se arată în documentul citat.
Hideg a declarat senin în fața instanței că procesul „e o glumă”
Cătălin Robertino Hideg a luat cuvântul în ședința din 17 octombrie 2024, la Curtea de Apel București, când încerca să scape de măsura controlului judiciar. Nu i-a convins atunci pe judecători, dar a dat „cărțile pe față” și a arătat ce crede el cu adevărat despre acest proces:
„Consideră că acest proces legat de faptul că ar fi furat banii europeni este o glumă. Nu a avut șansa să se apere pentru că, după cum a spus și avocatul său, a fost mințit, a fost păcălit că dacă va merge mai repede la Curtea de Apel o să rezolve lucrurile că altfel instanțele oricum i-ar fi dat o condamnare.
A acceptat acest lucru, iar acum este în situația în care neavând dreptul la apărare în faza de tribunal, pentru că așa a fost sfătuit, după cum a văzut şi instanţa, din documentele pe care le-a primit de la DNA, în urma denunțului pe care l-a făcut și deja acum se știe și la nivel de mass-media și la nivel de țară, toată lumea a auzit despre această optimizare în justiție.
Ca și cetățean al României crede că este un om corect, un om onest, un om care şi-a văzut de treaba sa. A suferit foarte mult din cauza acestui dosar pentru că toate clădirile din curte au fost sechestrate pentru una, nu a mai avut acces la nicio bancă, recent a fost la patru bănci în România, patru la rând i-au închis uşa, i-au spus că nu pot să-i facă cont pentru că nu știu ce risc reputațional reprezintă.
Susţine că a reprezentat România cu succes peste 20 de ani în toată lumea. Astăzi, în Emiratele Arabe Unite, în Abu Dhabi, s-a deschis cel mai mare laborator, care se numește Sanimed Lab. Este exact sigla sa, numele său și este un respect al acelor oameni pentru el, echipa sa și oamenii care au dus acolo tehnologie și know-how.
Este printre singurii din România care au reușit să mai exporte ceva, minte, creier și știință în afara României. Are peste 47 de brevete de invenție, are medalii de aur la toate saloanele. Are acum brevete în patrimoniul României, sunt în gestiunea țării. Nu este un infractor.
Nicio clădire este executată. Se întreabă de ce numai el este acuzat de această așa-zisă fraudă, care nu există, că firme din afară nu știe ce au făcut, dar nu este treaba sa, le-au făcut alții, care bine-mersi, au spus: m-a pus Hideg. Și el poate să spună mâine dimineață că portarul său este Dumnezeu. Sunt tot felul de presiuni care s-au făcut asupra oamenilor cu care a lucrat la acel proiect, fără ca el să ştie, habar n-a avut.
Consideră că este prea mult să fie umilit în halul ăsta şi întreabă pentru ce. Nu are unde să fugă, are trei copii, dintre care unul minor, de șapte luni, are un patrimoniu și o companie foarte mare care valorează 30 de milioane de euro, nu are ce să caute în acea țară unde zice procurorul, dar de ce să se mai ducă acolo, nu mai are nimic: patru firme s-au închis, toate conturile sunt blocate, iar astăzi are sechestru pe bunurile pe care le are acolo pentru că nu şi-a putut plăti datoriile către statul respectiv. Iar acest lucru pentru el crede că este suficient”, se arată în încheierea de ședință din 17 octombrie 2024.
Curtea de Apel București: Riscă să fugă în Emiratele Arabe Unite
Curtea de Apel București i-a respins, atunci, cererea de ridicare a măsurii controlului judiciar, pentru următoarele considerente:
„Curtea apreciază că este necesară păstrarea supravegherii inculpatului, prin menținerea acestuia sub control judiciar, pentru evitarea riscului de sustragere de la desfășurarea procesului penal pornit împotriva sa (în condiţiile condamnării lui în primă instanţă la o pedeapsă privativă de libertate de 4 ani de închisoare).
Sub același aspect, riscul sustragerii inculpatului de la procedurile judiciare aflate în curs trebuie evaluat și prin prisma faptului că în ultimii ani, acesta a dezvoltat ample relații personale şi de afaceri pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite, jurisdicție cu care România nu are încheiată o convenție de extrădare.
Susţinerile inculpatului în sensul că aceste afaceri ar fi fost deja lichidate în acest moment nu au fost însoţite de nicio dovadă concretă, astfel încât se menţine încă actual riscul ca inculpatul, în contextul legăturilor personale şi de afaceri pe care le are în Emiratele Arabe Unite, să se refugieze pe teritoriul acestui stat și să se sustragă astfel de la procesul penal și, eventual, dacă va fi cazul, de la executarea măsurilor ce reprezintă consecințe ale răspunderii penale.
Curtea mai constată şi faptul că restrângerile pe care le presupune măsura preventivă actuală nu sunt excesive şi nici împovărătoare, fiind însă necesare realizării scopurilor legitime anterior menţionate, dar şi asigurării derulării în bune condiţii a procedurilor judiciare, reţinând şi împrejurarea că, de la precedenta menţinere a acestei măsuri (la data de 05 septembrie 2024) şi până în prezent, nu s-au ivit împrejurări din care să rezulte nelegalitatea sau netemeinicia sa.
În sfârşit, Curtea constată că măsura preventivă a controlului judiciar, cea mai puţin severă dintre măsurile preventive, are o durată legală şi încă rezonabilă (fiind luată faţă de inculpat la data de 28 aprilie 2022), în condiţiile în care, între timp, s-a ajuns în etapa superioară a procesului penal, fără identificarea vreunor perioade de inactivitate în derularea activităților judiciare întreprinse”, se mai arată în încheierea din 17 octombrie 2024.
Cum a mutat banii prin paradisuri fiscale din Spania, Portugalia și Cipru
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 200/2024 din 16.02.2024 pronunțată de Tribunalul București, în care judecătorul explică mecanismul prin care Hideg a dat un tun de 14 milioane de lei:
„Sub aspectul laturii subiective (…) inculpatul (Hideg Robertino Cătălin – n.r.), acționând în numele, interesul și în realizarea obiectului de activitate al Sanimed International Impex SRL, a pus la punct întregul mecanism de fraudare a proiectului finanțat din fonduri europene, încă dinaintea aprobării acestuia și a semnării contractului de finanțare, cunoscând caracterul fals sau inexact al documentelor depuse, urmărind astfel obținere pe nedrept de fonduri europene nerambursabile.
Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii (de spălare de bani – n.r.), elementul material este reprezentat de acțiunile inculpatului (Hideg Robertino Cătălin – n.r.), realizate în numele, interesul și obiectul de activitate al SC Sanimed International Impex SRL pentru care a acționat în calitate de administrator, de transfer succesiv al sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii contra intereselor financiare ale UE în conturile unor societăți comerciale din jurisdictii intracomunitare (Vilsim Capital SL și Multibusiness Nord Europe SL din Spania, Enterprises Limited din Cipru și Alfabeto Peculiar Unipessoal din Portugalia), înființate în mod special în acest scop.
În final, din conturile societăților Enterprises Limited din Cipru și Alfabeto Peculiar Unipessoal din Portugalia, în baza unor operațiuni comerciale nereale, prin emiterea unor facturi fictive de către Sanimed International Impex SRL, inculpatul (Hideg Robertino Cătălin – n.r.) a redirecționat o mare parte din fondurile europene obținute pe nedrept (diferența dintre prețul supraevaluat de achiziție a echipamentelor necesare implementării proiectului și prețul real de achiziție a acestora) în conturile Sanimed International Impex SRL.
(Este vorba de – n.r.) suma de 1.086.000 euro din contul Enterprises Limited în conturile BRD ale Sanimed International Impex SRL la adăpostul emiterii a două facturi fictive și suma de 1.506.111 euro din conturile Alfabeto Peculiar din Portugalia către conturile Sanimed International Impex SRL, tot în baza unor facturi fictive.
Este de asemenea îndeplinită și cea de-a doua condiție atașată elementului material, transferul sumelor spălate pe lanțul societăților administrate de inculpat direct (Sanimed) sau prin interpuși (societățile din spațiul comunitar) având drept scop disimularea originii ilicite a acestora. În acest sens, inculpatul a creat inclusiv raporturi comerciale fictive pentru a justifica întoarcerea sumelor de bani in conturile Sanimed International Impex SRL.
Așadar, dincolo de scopul inițial pentru care dobândirea bunurilor și a echipamentelor s-a realizat pe un lanț comercial în care au fost interpuse mai multe societăți din spațiul comunitar – acela al justificării unui preț de aproximativ 4 ori mai mare decât cel real în fața autorităților și instituțiilor de management al proiectului – aceste operațiuni au avut ca scop și disimularea originii ilicite a sumelor obținute pe nedrept din fonduri europene.
În acest sens, pentru a justifica întoarcerea unor sume in conturile Sanimed inculpatul a creat raporturi comerciale fictive între Sanimed, pe de-o parte și societățile Enterprises Limited din Cipru și Alfabeto Peculiar din Portugalia, emițând in numele Sanimed mai multe facturi fictive către acestea.Urmarea imediată este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru activitatea de înfăptuire a justiției, infracțiunea fiind una de pericol.
Concret, prin transferul succesiv al sumelor de bani provenind din comiterea infracțiunii contra intereselor financiare ale UE, prin conturile societăților implicate, s-ar reușit crearea unei aparențe de liceitate (legitimitate – n.r.) a tranzacțiilor financiare realizate de societățile Enterprises Limited din Cipru și Alfabeto Peculiar din Portugalia în conturile Sanimed International Impex SRL.
Legătura de cauzalitate este pe deplin dovedită de probele administrate în cauză, transferul sumelor de bani urmărind, după s-a reținut anterior, și disimularea originii ilicite a sumelor obținute pe nedrept din fonduri europene.
Sub aspectul laturii subiective, vinovăția îmbracă forma intenției directe întrucât inculpatul a cunoscut în mod evident proveniența sumelor spălate (fonduri obținute pe nedrept din bugetul Uniunii Europene) și a urmărit prin săvârșirea faptelor crearea unei aparențe de liceitate a reîntoarcerii acestora în conturile Sanimed.
În ceea ce privește împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum si mijloacele folosite, instanța reține că infracțiunile pentru care inculpaţii (Hideg și Sanimed – n.r.) au fost trimiși în judecată prezintă un grad de pericol social extrem de ridicat”, reține instanța de judecată în Hotărârea nr. 200/2024.
Acuzațiile Parchetului European pentru Cătălin Robertino Hideg
Pe 7 octombrie 2022, Cătălin Robertino Hideg și firma acestuia, Sanimed International Impex SRL, au fost trimiși în judecată de EPPO-Biroul Central București pentru fraude cu fonduri europene.
Iată principalele acuzații din rechizitoriu:
„În perioada 03.09.2018 – 15.10.2019, în cadrul proiectului finanțat din fonduri europene având denumirea: Crearea unui centru de cercetare-dezvoltare in recuperare medicala si bioreconstructie RECUMED – cod SMIS 121358, implementat de beneficiarul SC Sanimed International Impex SRL, inculpatul Hideg Robertino Cătălin, în calitate de administrator al societății comerciale beneficiare si director de proiect, a prezentat (depus) la Ministerul Fondurilor Europene (…) și la Ministerul Cercetarii si Inovarii (…), înscrisuri și declarații false și inexacte,
(Înscrisurile erau – n.r.) atât în legătură cu procedura de atribuire a contractului de furnizare a echipamentelor și pentru realizarea lucrărilor de construcții necesare realizării proiectului, cât și în legătură cu derularea efectivă a proiectului, fapte ce au avut ca urmare obținerea, fără drept, în perioada 20.09.2018 – 13.01.2020, de fonduri nerambursabile în valoare totală de 14.440.459,6 lei (din care Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR suma de 12.274.390,66 lei si Bugetul de stat – BS suma de 2.166.068.94 lei).
Echivalentul în moneda europeană al sumelor de bani astfel obținute pe nedrept este de 3.073.646,35 euro, în raport de cursul euro/lei de la data obținerii acestora.
Ulterior, în perioada 19.10.2018-06.09.2019, după obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile (…), în scopul disimulării originii ilicite a acestora si a ascunderii fraudei, Hideg Robertino Cătălin a transferat succesiv sumele de bani provenite din infractiunea contra intereselor financiare ale UE în conturile unor societati comerciale din jurisdictii intracomunitare (…), înființate în mod special în acest scop.
În final, din conturile (societatilor respective – n.r.), în baza unor operatiuni comerciale nereale, prin emiterea unor facturi fictive de către (societatea din România – n.r.), a redirectionat o mare parte din fondurile europene obtinute pe nedrept în conturile SC Sanimed International Impex SRL”, arată procurorii EPPO.