Peste 325.000 de persoane au participat ieri, la Belgrad, la cel mai mare protest organizat în Serbia după 1989. Manifestația face parte din seria de blocade și revolte populare împotriva corupției, declanșate după ce, pe 1 noiembrie anul trecut, acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 15 oameni. Protestul de sâmbătă a fost intitulat, de altfel, „15 pentru 15”.
Participanți din toată Serbia
Numărul celor care au mărșăluit, au strigat și au dansat pe străzi a fost estimat de Arhiva Adunărilor Publice din Serbia, pe baza filmărilor din dronă și a înregistrărilor video din zonele unde s-au adunat protestatarii, notează publicația Nova.rs. La rândul lui, Ministerul de Interne de la Belgrad a susținut că la miting au venit doar 107.000 de persoane.
Mulțimile s-au format în piețele din Belgrad încă de dimineață. Principalele zone unde s-au adunat oamenii au fost Piața Slavija, la intersecția unor mari bulevarde, platoul din fața clădirii Parlamentului și, lângă el, Parcul Pionirski, din fața sediului Președinției. Protestatarii au fost atât locuitori ai Belgradului, cât și zeci de mii de oameni din alte localități ale Serbiei. Mii de studenți au sosit în oraș mergând zile întregi pe jos sau pe bicicletă.
Trenuri și curse de autocar anulate
Nova.rs a scris că numeroase trenuri au fost anulate și mai multe firme de transport cu autocarul și-au suspendat activitatea, temporar, astfel încât să împiedice deplasarea oamenilor către Belgrad, în ajunul și în ziua protestului. Președintele Aleksandar Vucic a atras atenția că protestul nu e autorizat și că „e vorba de o tentativă de revoluție colorată”, îndemnându-i pe cetățeni să se pună la adăpost de violențe.
Cu toate descurajările lansate de reprezentanții puterii de la Belgrad, sârbii de toate vârstele au umplut străzile capitalei. Imaginile spectaculoase cu marea de oameni din jurul artezienei din Piața Slavija au făcut turul lumii, în mass-media sau pe rețelele de socializare. Inclusiv președintele Vucic a recunoscut, în cadrul unei conferințe de presă, că protestul inițiat și organizat de studenți a fost „surprinzător de mare”.
„Dacă nu te vinzi ăstuia, mori de foame!”
În fluviul de oameni cu pancarte și fluiere, au fluturat și câteva drapele românești. Unul dintre cei care au adus tricolorul nostru pe platoul de lângă Parlament se numește Alex Balanson, are 50 de ani și e cetățean sârb de etnie română. Locuiește în Cukarica, o zonă a Belgradului.
„Asta e lupta noastră alături de poporul majoritar!”, ne-a spus el, adăugând că situația românilor din Serbia este una disperată. „Poporul român n-are niciun viitor aici. Poporul român moare. În Timoc, aveam 300 de români. Au adus chinezi să lucreze la mine, ca să ne dea afară. În Banat, la fel, toată lumea a migrat, nu găsești nimic de lucru. Singura noastră șansă să trăim mai bine e să-l dăm jos pe ăsta (n.red. – Aleksandar Vucic)!”.