Un acord istoric de înființare a unui fond de „pierderi și daune” pentru a plăti țările mai sărace afectate de impactul crizei climatice a fost convenit în cadrul unui summit al ONU privind clima, îndeplind o solicitare de zeci de ani a militanților pentru schimbările climatice și a națiunilor în curs de dezvoltare, relatează Reuters și The Guardian.
După negocieri tensionate care s-au întins pe parcursul nopții, președinția egipteană a COP27 a prezentat textul final pentru un acord și, simultan, a convocat o sesiune plenară pentru a-l adopta rapid.
Participanții au aprobat mai întâi prevederea din text privind înființarea un fond de „pierderi și daune” pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să suporte costurile imediate ale evenimentelor provocate de climă, cum ar fi furtunile și inundațiile.
Dar au lăsat multe dintre cele mai controversate decizii privind fondul pentru anul viitor, când un „comitet de tranziție” va face recomandări pentru ca țările să le adopte la conferința climatică COP28 din noiembrie 2023.
Aceste recomandări vor acoperi „identificarea și extinderea surselor de finanțare”, abordând chestiunea dificilă de stabilire a țărilor care ar trebui să plătească în noul fond.
Decizia a marcat un progres în negocierile climatice, unde de mulți ani țările în curs de dezvoltare au presat națiunile mai bogate să ofere o formă de compensare pentru secetele, incendiile, inundațiile și alte dezastre climatice în creștere cu care s-au confruntat din cauza emisiilor de încălzire a planetei, majoritatea provenind din cele mai bogate țări ale lumii.
„Pe pământul african, vocea comunităților afectate profund a fost în sfârșit auzită”, a scris pe Twitter președinția egipteană a conferinței Cop27.
Țările bogate, conduse de SUA, au blocat multă vreme ideea unui fond de „pierderi și daune” din cauza temerilor că vor fi trase la răspundere legală pentru datorii de trilioane de dolari. Dar noul acord arată clar că nu va exista nicio răspundere legală, deși alte detalii ale fondului vor trebui să fie stabilite de un nou comitet care va lucra anul viitor.
Pe măsură ce discuțiile de la Cop27 se apropiau de sfârșit, Uniunea Europeană a spus că este de acord cu ideea unui fond pentru „pierderi și daune”, deși a insistat că banii ar trebui să circule către țările cele mai vulnerabile, cu excepția Chinei, care este încă clasificată ca atare în documentele ONU privind climă.
SUA, un oponent vechi al unui astfel de fond, a cedat, deschizând calea pentru un acord pe care militanții pentru schimbările climatice l-au cerut atunci când problema a fost pusă pe ordinea de zi la începutul conferinței.
Crearea fondului „a trimis un semnal de avertizare către poluatori că nu mai pot fi scutiți de distrugerea climei”, a declarat Harjeet Singh, șeful strategiei politice globale la Climate Action Network International.„De acum înainte, ei vor trebui să plătească pentru pagubele pe care le provoacă și vor fi răspunzători în fața oamenilor care se confruntă cu furtuni, inundații devastatoare și creșterea mării”.
Înființarea fondului vine deocamdată fără buget și nu există nicio garanție că țările bogate vor plăti ceva care este proporțional cu costurile tot mai mari ale dezastrelor climatice în comunitățile cel mai puțin capabile să le facă față.
În 2009, guvernele lumii au convenit că țările bogate vor oferi 100 de miliarde de dolari pe an în finanțare pentru climă țărilor în curs de dezvoltare până în 2020, și totuși acest lucru nu s-a materializat încă.