România intră de luni în starea de urgență, care permite autorităţilor să ia cele mai potrivite măsuri pentru gestionarea şi prevenirea infecţiei cu noul coronavirus (COVID-19). În țara noastră se aplică scenariul 3.
Sâmbătă, 14 martie 2020, la 18 zile de la diagnosticarea primului caz de infecție cu noul coronavirus, România a trecut de pragul primilor 100 de pacienți diagnosticați.
Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro au pus împreună datele colectate în acest interval, le-au analizat și prezintă în continuare câteva concluzii de etapă, lecțiile învățate și ce ar trebui să facem în continuare.
Jumătate din numărul de cazuri sunt “de import”
49% dintre persoanele diagnosticate s-au aflat în afara țării înainte de momentul diagnosticului. În 35% din cazuri, pacienții s-au aflat anterior în Italia, țara cea mai afectată de pandemia cu noul coronavirus în Uniunea Europeană. Aceste persoane au fost sursele principale de transmitere a virusului către ceilalți 50% dintre pacienții diagnosticați, într-o singură situație neputând fi identificat un context epidemiologic sugestiv pentru pacientul diagnosticat.
Două persoane, responsabile de 22% din cazuri
Două persoane diagnosticate (un bărbat din București și o femeie din Hunedoara) sunt responsabile de infectarea a 22% din numărul de pacienți – 15% în cazul bărbatului și 7% în cazul femeii.
Aceasta situație a fost posibilă din cauză că fiecare dintre aceștia a ascuns autorităților, în faza inițială, faptul că s-ar fi deplasat anterior într-o zonă de risc pentru infecție, ceea ce a întârziat inițierea anchetei epidemiologice și a expus mai multe persoane riscului de infecție.
1 caz din 3, în București
Mai mult de jumătate dintre cazuri (54%) sunt diagnosticate în 3 județe: București, Timișoara și Hunedoara. Un pacient din 3 a fost diagnosticat în Capitală.
Doar 11% dintre pacienți au vârsta peste 60 de ani
Acest aspect are o semnificație importantă, pentru că formele grave de infecție COVID-19 apar mai cu seamă la persoanele cu vârsta peste 70 de ani și care prezintă și alte comorbidități (hipertensiune arterială, diabet zaharat). Până acum, doar 6 din primii 100 de pacienți au vârsta mai mare de 70 de ani. De altfel, din primii 100 de pacienți, un singur caz este grav, necesitând internare la ATI, pe când 9 pacienți s-au vindecat, iar 90 de pacienți au forme ușoare sau moderate de boală.
Câte persoane au fost testate pentru a diagnostica 100 de cazuri
2.925 de teste au fost realizate pentru a pune în evidență primii 100 de pacienți infectați cu noul coronavirus, ceea ce înseamnă că 3,4% dintre cei testați au fost diagnosticați cu COVID-19. Un alt indicator important este că 12% dintre cei diagnosticați au trecut prin regimul de carantină sau izolare la domiciliu.
Ce am învățat și ce trebuie să facem mai departe?
”Analiza primelor 100 de cazuri nu are valoare predictivă pe termen mediu și lung, dar ne poate furniza câteva indicii despre eficiența măsurilor impuse de autorități.
Fiecare set de măsuri (8, 11 și 14 martie) a venit ca urmare a schimbării dinamicii diagnosticării – reducerea timpului necesar pentru dublarea numărului de cazuri.
Remarcăm caracterul proactiv al unor măsuri de distanțare socială, precum și rolul carantinei, al autoizolării și al anchetelor epidemiologice, care au permis până acum realizarea trasabilității transmiterii pentru primele 100 de cazuri”, explică dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, fost jurnalist la Gazeta Sporturilor.
“Momentan, un număr relativ mic de persoane, 11%, are vârsta mai mare de 60 de ani – categoria aflată la cel mai mare risc pentru complicații și deces.
Persoanelor în vârstă trebuie să li se acorde o atenție specială în perioada următoare, mai ales dacă se află în mediul rural și urban mic.
În contextul apropierii Paștelui și a contactului probabil cu rude mai tinere posibil purtătoare asimptomatice ale virusului, riscul se poate amplifica pentru persoanele în vârstă”, a completat dr. Marius Geantă.